Archive for June, 2010

Hadewijch – Bruno Dumont


Cum te impaci cu Dumnezeul tau? Cum te impaci cu Dumnezeu cand il iubesti cu toata fiinta ta, inclusiv cu trupul? Cum iti poti gasi pacea interioara cand ii duci dorul lui Christos ca unui iubit? Poate ar fi bine ca cineva sa iti spuna ca esti egoist si mandru si sa te indrume spre lume, sa te alunge din manastire.

Asta se intampla cu protagonista filmului francez Hadewijch. Dorinta sa de apropiere de dumnezeiesc o mana la o manastire, dar nu este in stare sa se conformeze legilor si regulamentelor care, spune stareta, protejeaza sufeltul si il curata de mandrie si egoism. Supunerea fata de aceste norme purifica elanul inspre divin de formele extreme de adoratie.

Astfel ajunge tanara fata inapoi in lume, inapoi la familia putred de instarita si monotona. Noile prietenii, de cult diferit, ii pun viata pe un fagas extraordinar. Iubirea ei extrema fata de Christos o duce pana in punctul autosacrificarii pe altarul lui Allah.

Un personaj tulburator, greu de uitat. Nu naste usor simpatia si asta este un element pozitiv care ajuta mult scenariul. Discursurile despre natura divina, despre absenta prin prezenta pura a acestuia, sunt una dintre multele delicii pe care le ofera acest film. Oferta larga de iubire lumeasca se perinda prin fata personajului principal impachetata in scene delirante precum cele al concertelor de muzica. Acesta ramane, totusi, scindat intre iubirea pasionala fata de Dumnezeu si cea pur spirituala la care ar trebui sa ajunga, iar lumea ramane intotdeauna undeva intr-un fundal ignorat.

(spoiler:)!)Personaj cheie se dovedeste a fi infractorul de duzina. Aparitia acestuia in scena finala este una de amplitudine biblica. Micul talhar, suflet ratacit si umil, merita iubirea totala. El poate fi frantura de divinitate invaluita in praf si oase care sa primeasca iubirea.

Imaginea filmului este construita strict pe profilul personajului. Totul are legatura cu lumea interioara a acestuia si rezultatul este impecabil.

Come Back Kate- Helena Muskens, Quirine Racke


Emisiunea The Top of The Pops din Marea Britania oferea in februarie 1978 un soc muzical englezilor si lumii. Kate Bush interpreta Wuthering Heights. Miscarea scenica, vocea, melodia, instrumentatia au tulburat simtul estetic al multora, schimbandu-le viata in mod dramatic.
Documentarul Come Back Kate se concentreaza asupra catorva destine care au fost marcate de cariera muzicala a artistei. Retragerea lui Kate Bush din viata publica, timpul indelungat in care nu a lansat niciun album, sunt perioade puternic resimtite de catre acesti fanatici. Profilul lor este pe alocuri ciudat daca nu infricosator.
Documentarul este un omagiu adus artistei si operei sale vazute prin ochii celor mai subjugati si tulburati admiratori ai ei. Ramane, totusi, in matca unei expuneri obiective cu toata pasiunea arzanda si pe alocuri copilareasca a fanilor care-si declara iubirea nemarginita fata de artista. Umorul si dramatismul relatarilor sunt intretesute cu multa iscusinta, echilibrul lor fiind intretinut de discursul de film documentar bine stapanit de catre cele doua regizoare.

Accesul producatorilor documentarului la muzica semnata de Kate Bush este singura legatura directa cu artista. Atmosfera documentarului reuseste sa recreeze acel vid pe care il resimt subiectii in legatura cu obiectul admiratiei lor. Nu au decat muzica ei, nu au parte de concerte, de nicio informatie despre viata intima care sa-i defineasca conturul pamantean al fiintei sale. Kate s-a transformat intr-o zeita nevazuta a unei muzici indeajuns de inedite sa o categorisesti ca fiind dintr-o alta lume.
Kate nu le ofera decat muzica. Poate autoizolarea ei este extravaganta dar cu siguranta fructuoasa caci din ea s-a nascut un nou album dupa o pauza de 12 ani. Aerial este un album reusit care ofera oniricul si extazul tipice Kate Bush.

%d bloggers like this: